Zece decizii importante date de ICCJ în ultimul an în materia salarizării bugetarilor

1. ICCJ a clarificat că sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare se acordă doar în limita plafonului de 30% prevăzut de Legea 153/2017 și ordonanțele anuale, inclusiv retroactiv, dar numai dacă există buletine de expertiză și este respectată limita bugetară. În schimb, sporul de 15% pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat nu se supune plafonării și nu intră în calculul limitei de 30%.

2. Odată ce un funcționar public solicită și obține decizia de pensionare, raportul său de serviciu încetează de drept, chiar dacă ulterior cere suspendarea plății pensiei. ICCJ a subliniat clar că prevederile Codului administrativ nu permit combinarea statutului de pensionar cu menținerea în funcția publică.

3. ICCJ a stabilit că voucherele de vacanță pentru angajații din sectorul bugetar nu reprezintă un drept absolut, ci pot fi acordate doar dacă există fonduri prevăzute în bugetul instituției (de stat sau local). Chiar dacă OUG 8/2009, modificat prin OUG 107/2018, nu mai menționează expres condiționarea de buget, alte articole din aceeași ordonanță mențin această limitare. Astfel, angajatorii publici nu pot fi obligați să acorde vouchere în lipsa alocărilor bugetare.

4. Polițiștii repuși în funcție după o perioadă de suspendare sau punere la dispoziție au dreptul la actualizarea sumelor salariale aferente acelei perioade în funcție de indicele inflației, precum și la plata dobânzilor legale penalizatoare pentru întârzierile salariale, calculate de la data la care fiecare salariu ar fi trebuit plătit și până la momentul achitării efective. De asemenea, ICCJ a precizat că aceștia pot beneficia retroactiv de sporul pentru studii superioare, cu condiția ca activitatea desfășurată în perioada respectivă să corespundă pregătirii universitare. În schimb, instanța a clarificat că nu există obligația compensării în bani a concediilor de odihnă suplimentare neefectuate în acea perioadă, acestea fiind reglementate distinct față de concediul de odihnă anual obișnuit.

5. ICCJ a stabilit că funcționarii publici cu statut special nu trebuie să depună o cerere prealabilă pentru a beneficia de plata orelor suplimentare în cazul în care acestea nu au putut fi compensate cu timp liber. Aceasta era o condiție invocată de angajator pentru a refuza plata. Totodată, Înalta Curte a confirmat că angajatorul are obligația de a urmări compensarea sau plata orelor suplimentare, iar în lipsa compensării în termenul legal (60 zile la acel moment), se impune plata cu majorare.

6. Polițiștii pot beneficia de compensația lunară pentru plata ratelor bancare chiar și în cazul achiziției de locuințe ANL cu plata în rate. Însă, Înalta Curte a precizat că polițistul mutat la cerere într-o altă localitate își pierde dreptul la compensație după ce este mutat, în interesul serviciului, în aceeași localitate, conform interpretării art. 31 din Legea nr. 360/2002 și HG nr. 284/2005.

7. ICCJ a decis că militarii care au contract de credit ipotecar pentru a construi o locuință nu pot beneficia de compensația lunară pentru chirie. Compensația se acordă doar în cazul achiziției unei locuințe (prin credit ipotecar/imobiliar sau plata în rate), nu și pentru construcția unei locuințe, potrivit interpretării Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

8. Suspendarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu intervine automat ca efect al participării la grevă, fără a fi necesară o cerere sau o manifestare de voință expresă din partea angajatului. Această suspendare operează doar pe durata participării efective la grevă. ICCJ a clarificat că nu poate exista, simultan, participare la grevă și prestare a muncii remunerate, întrucât greva presupune încetarea voluntară a activității, iar perioada respectivă nu generează drepturi salariale.

9. ICCJ a hotărât că sporul de doctorat se acordă doar de la data modificării fișei postului. Angajatorii din sectorul bugetar au obligația de a modifica fișele de post doar dacă specificul activității permite includerea unor atribuții obiective și cuantificabile, care să valorifice suplimentar titlul de doctor. Indemnizația pentru titlul de doctor se acordă doar de la data modificării fișei postului, nu retroactiv, iar simpla existență a titlului de doctor nu mai este suficientă pentru acordarea indemnizației.

10. Prelungirea raportului de serviciu după îndeplinirea condițiilor de pensionare se poate face doar pe o perioadă de un an întreg, nu pe durate mai scurte. Practic, decizia clarifică interpretarea expresiei „prelungirea anuală a raportului de serviciu” din Codul administrativ (art. 517 alin. (2) din OUG nr. 57/2019), stabilind că termenul „anual” înseamnă durată de un an, nu doar posibilitatea de reînnoire o dată pe an. Instituțiile publice nu pot aproba prelungiri parțiale (ex: 3 sau 6 luni); dacă aprobă menținerea în funcție, durata trebuie să fie de un an, cu posibilitatea reînnoirii, până la maximum trei ani.